Hai sictir!

A-nceput deja bombardamentul: “Ce faci de revelion?”. Şi ţi se rupe, de data asta nu te mai crizezi. Nu te interesează unde te duci sau ce faci. Te iţeşti tu pe undeva, nu mai are aşa o importanţă mare evenimentu ăsta. Începe să fie mai important Crăciunu.

Ai dezvoltat o reală manie pentru cursor. Că e în formă de săgeată, mânuţă sau vreo gânganie, ai devenit un stăpân cu instincte de gardian de închisoare. Cursorul ăla-i al tău şi-ţi dă o putere periculos de mare. Dacă l-ai putea folosi şi în rest… Să dai dublu-click pe o beibişoară de pe stradă sau un click dreapta si exit pe unu care te enervează. “Grijania mă-tii!”.

M-am uitat la un film la televizor după foarte multă vreme. Şi-mi tot venea să apăs pe space.

Mă gândeam la sporturile naţionale ale românului. Pe lângă ciocnitul pahareleor, înjuratul, frica de soacră sau cerşitul, ce mai poate fi considerat sport naţional în România? Ce-i la noi la greu şi la alţii nu-i?